Ieri au avut loc cele mai ample miscari de strada din ultimii 20 de ani si pe mass media se discuta de jandarmi, ultrasi, lipsa de reactie a lui Basescu si vacanta lui Vanghelie.
Cifrele spun ca aseara la Arcul de Triumf au fost peste 21.000 de oameni si pot spune ca asa e. Am fost acolo. 21.000 de oameni au fost tinuti intr-un tarc ca niste animale. Am avut dreptul doar sa ne miscam inainte si inapoi. Eu nu zic ca ar fi trebuit folosita forta, dar nici sa accepti sa stai ca o oaie si sa rumegi iarba. Am inghetat cateva ore in frig, mi-au amortit picioarele, am scandat si pentru ce?
Pentru un eveniment "Orfan"? Un eveniment care a adunat 21.000 de oameni, dar care nu a avut o apartenenta definita? Chemi lumea din toata tara, vin oamenii la apel, manati de o idee si un ideal comun si mai departe? Care a fost scopul? Ca putem sa ne strangem 20.000 de oameni? Pai... putem. Asa, si? Mai departe? In definitiv, ne-am adunat atatia oameni sa ascultam un discurs, doua. Asta puteam sa o facem si pe un stadion.
Suntem o forta. Am aratat-o aseara. 1000 de oameni poate n-au insemnat ceva pentru Basescu, dar 20.000 ar fi trebuit sa ii ridice semne de intrebare. Drept urmare, ne-a inchis intr-un tarc iar noi ce am facut? Am stat acolo.
Aplaud forta cuvantului in locul violentei, aplaud puterea culturii in locul puterii pumnului, dar niciodata nu o sa aplaud resemnarea.
Eveniment "Orfan", caut parinti!
